Pe 20 octombrie, 23 de ieșeni au interacționat cu documentarea ABCivic despre fake-news și manipulare, printre rafturile de cărți din Librarium. Au devenit editori civici, iar discuția tehnică și alarmantă s-a transformat într-o dezbatere despre toleranță.

Capitolul ABCivic despre fake-news a căpătat o nouă arhitectură.

Până îl scoatem din laborator, povestim cum s-a produs răsturnarea de optică: manipularea în era digitală se combate (și) prin empatie.

***

Discuția pornește tehnic: ce include un pachet de servicii pentru instigarea unui protest, pentru ce plătești dacă vrei să devii celebru sau ce servicii cumperi, timp de doi ani, ca să manipulezi o decizie publică.

Puține oferte sunt ilegale. 

Cum oprești valul manipulării?

Cercetătorii n-au ajuns la un consens.

Dacă acționezi asupra legislațiilor, poți da din lac în puț și să faultezi libertatea de exprimare.

Nici dacă te bazezi pe inteligența articificială, nu ajungi prea departe. Oamenii nu se pricep la identificarea manipulării, așa că algoritmii n-au cum să „învețe” din comportamentul oamenilor  – în consecință, nu-i pot depăși.

Toate pistele sunt alunecoase. 

Pachetele de falsificare se bazează, în principal, pe servicii legitime, construite în matricea tehnologiilor actuale.

Content marketing, analytics, optimizarea prezenței pe rețelele de socializare, toate sunt servicii care funcționează ca un ciocan – impactul lor depinde de mâna care le pune în funcțiune.

Editorii civici din Librarium au făcut însă, la unison aceeași conexiune: împotriva manipulării lupți prin educarea și amplificarea empatiei.

Uite câteva pachete care standardizează serviciile de propagandă

Dar înainte să le parcurgi, înscrie-te aici la al treilea cenaclu ABCivic, „Cum organizezi o campanie civică?”.

Are loc sâmbătă, 3 noiembrie, între orele 11.00 – 14.00, la Muzeul Municipal (Strada Zmeu nr. 3, în spatele fostei universități „Petre Andrei”). Vom vorbi despre cum rezolvi probleme din spațiul public prin mobilizarea comunității. Oprește-ți loc azi!

Discuția pornește tehnic: ce include un pachet de servicii pentru instigarea unui protest, pentru ce plătești dacă vrei să devii celebru sau ce servicii cumperi, timp de doi ani, ca să manipulezi o decizie publică.

Puține oferte sunt ilegale.

Prin servicii de content marketing și spreading, agenda publică poate fi infiltrată cu subiecte care urmează, peste câteva luni, să capete amploare intenționat și dirijat.

În China, de exemplu, dacă vrei ca mesajul tău să ajungă în paginile unei publicații cu o audiență educată și relativ activă, ca mediul IT, plătești la fel de mult cât pentru o audiență extrem de largă, precum cea a revistelor de modă sau generaliste.

 

Dacă vrei o audiență și mai receptivă, plătești și mai mult, iar mesajul ajunge în produse media axate pe Sănătate. Oamenii care le citesc sunt mai sensibili fiindcă interesul pentru sănătate derivă direct din nevoia primară de siguranță. Informațiile primite în astfel de contexte intră pe-o rută de interpretare strâns legată de gândirea instinctuală.

Servicii legitime care intră și-n slujba unor agende ascunse

Serviciile analitice oferă în bună parte „know-how”-ul pentru tragetarea țintelor, a persoanelor și-a grupurilor care, în baza valorilor personale, sunt susceptibile să reacționeze mai ferm la un anumit subiect.

Grosso modo, în funcție de mesajul pe care vrei să-l transmiți, analiștii identifică un set de cuvinte cheie, fac o analiză de frecvență în spațiul digital și-ți indică unde să „plantezi” mesajul tău (publicații, site-uri și grupuri din rețelele sociale), astfel încât să aibă cel mai mare impact.

„Suntem targetați și în funcție de indicatorii de sănătate ai populației”, explică unul dintre editorii civici de la atelier.

„Pe baza căutărilor noastre, a conversațiilor, a produselor pe care le cumpărăm online, pot fi prezise tulburări emoționale ca depresia, dependența, anxietatea. Apoi primim reclame despre super-oferte foarte bine plasate, în perioadele în care, în funcție de comportamentul nostru online, este foarte posibil să trecem printr-o etapă sensibilă emoțional, când suntem predispuși să facem anumite excese.”

Dacă serviciile de mai sus se situează în zona gri (sunt legale sau la limita legalității), uite și un pachet all-inclusive de pe piața neagră rusească:

Călcâiul lui Ahile, când vine vorba despre vulnerabilitatea la știrile false, se află în cele mai intime resorturi emoționale. Fenomenul știrilor false nu este în primul rând despre minciuni sfruntate, ci despre manipulare.

Falsurile sunt adesea ingrediente pentru finalul rețetei, ca niște condimente care potențează gustul ciorbei. Mai întâi se adaugă trunchierea și omisiunea. Abia apoi minciuna care poate fi dejucată. Scopul unei campanii este să întărească suficient de mult atitudinea unei societăți față de un anumit subiect, încât să accepte sau să pretindă o soluție, o politică, un regulament sau o schimbare la care altfel, ar fi opus rezistență sau ar fi rămas pasivă.

Polarizare pentru Post-Adevăr și Post-Factual

Indicatorul de eficiență al unei campanii de manipulare este polarizarea pe care o creează.

Cu cât pătrunde mai adânc în fibra unei societăți retorica luptei între „ei” și „noi”, între „buni” și „răi”, între „noi” contra „imigranților”, „hoților”, „leneșilor” și tot așa mai departe, cu atât mai puțin impact au faptele și argumentele. De altfel, unii cercetători consideră că polarizarea (ura, indignarea, furia împotriva unui grup social) este singurul predictor constant al campaniilor de manipulare.

Polarizarea este necesară și eficientă într-o campanie deoarece tendința consumatorilor de conținut este să-și selecteze sursele de informare care le confirmă propria perspectivă despre o situație dată. Cu alte cuvinte, informațiile factuale contează mult prea puțin dacă ai reușit să influențezi atitudinile.  Când atitudinea (pro sau contra) devine suficient de puternică, scopul consumului informațional nu mai este informarea per se, ci auto-validarea și acumularea a noi argumente care să susțină opinia deja formată.

Educația și flexibilitatea intelectuală nu protejează împotriva polarizării și cu atât mai puțin, statutul social sau economic. Stereotipul manipulatului, ca om lipsit de mijloace materiale, lipsit de educație, prea tânăr sau prea în vârstă, deconectat de la realitate, este fals. Și este, de semenea, un stereotip folosit în campaniile de manipulare.

Ce se întâmplă, de fapt

„Recunoașterea audienței” este prima etapă dintr-o campanie de manipulare, când sunt survolate valorile culturale dintr-o societate.  În numele păcii s-au dus cele mai multe războaie și orice valoare, dacă este suficient de mult întărită, conduce la comportamente dezechilibrate sau radicale.

Când nevoia de securitate și siguranță devine centrală, de exemplu, supravegherea – și încălcarea dreptului la intimitate și viață privată – devine acceptabilă. Sub presiune, avocați fervenți ai libertății discriminează în funcție de etnie sau de religie – și anulează libertatea fundamentală pe vor să o apere. Toate valorile lăudabile și perfect acceptabile social pot fi întărite astfel încât să conducă la atitudini radicale sau la acceptarea unor soluții redutabile.

Informațiile trunchiate și stereotipurile sunt folosite pentru întărirea treptată a atitudinilor. Mesajele simplificate, care polarizează, infiltrează agenda publică și devin pas cu pas, actualitate. De obicei, informațiile false factual sunt scoase la bătaie abia când radicalizarea deja s-a produs. Excepție de la regulă fac datele extrase din legislație și domenii protejate de jargon sau expertiză specifică. Pentru că puține persoane fac efortul de-a consulta și înțelege documentele-sursă, concluzii de-a dreptul false, dar „pe înțelesul tuturor” sau false prin omisiune, pot fi ușor distribuite în orice etapă.

Cu cât oamenii sunt mai frecvent expuși la o anumită retorică și la un anumit set de argumente, cu atât le vor accepta mai ușor. Un subiect migrează de la „inacceptabil”, la „radical”, apoi se îndreaptă spre „popular” și poate sfârși ca „regulă”.

Când atitudinea față de un subiect devine suficient de puternică, informațiile corecte factual și-au pierdut deja puterea de rectificare.

În timpul alegerilor prezidențiale din Franța, de pildă, ipoteza aceasta a fost încă o dată validată. Pentru o cercetare, două grupuri au primit regulat buletine de știri cu declarațiile lui Marine Le Pen.

Unui grup i s-a transmis, de asemenea, și buletinul cu informațiile false din discursul candidatei, respectiv, datele corecte, conform surselor oficiale. Între cele două grupuri n-au fost înregistrate diferențe semnificative de atitudine. Odată ce atașamentul emoțional a fost creat pe baza retoricii, corecțiile factuale au devenit „detalii”.

Explicația este simplă: creierul nostru nu funcționează ca un procesor de informații. La nivel cerebral, în fața unui stimul, mai întâi se activează zonele responsabile de răspunsurile emoționale și sinapsele se formează în continuare, difuzând până la lobul frontal, când în plan conștient, apar și „ideile raționale”.

Este modelul neuropsihologic de procesare a informațiilor. Biologic, emoțiile și gândurile abstracte fac parte din același proces de prelucrare cerebrală a unui stimul.

Conflictul dintre emoții și rațiune este mai curând un mit derivat dintr-un model psihologic mai vechi, când neuropsihologia încă nu devenise o disciplină de cunoaștere.

Hacking cognitiv în lumea digitală

Fenomenul știrilor false este adesea definit ca un proces de hacking cognitiv. Dacă se vorbește despre asta abia din 2016, deși se bazează pe tehnici de propagandă vechi de când lumea, este fiindcă digitalul și rețelele de socializare au dus procesul la un alt nivel.

O mai bună cunoaștere

1. Publicurile țintă pot fi mai ușor targetate prin serviciile de analiză: amprenta digitală îți permite să cunoști un om mai bine decât se cunoaște el însuși. Cunoașterea este convertită în mesaje specifice, adaptate la audiențe diferite și eficient distribuite, direct la țintă.

O mai largă răspândire a mesajului 

2. Algoritmii motoarelor de căutare prioritizează un conținut în funcție de cuvinte cheie, de accesări și inter-referențiere. Serviciile SEO și SSM au fost perfecționate continuu. Traficul unui site poate fi crescut articificial, iar inter-referențierea este tot mai simplu asigurată prin publicarea unui articol pe domenii false și prin dezvoltarea unui grup de platforme care să se citeze reciproc. Odată ce un articol ajunge pe primele pagini ale unui motor de căutare, audiența sa crește natural: va fi des accesat de utilizatori, asta îi va întări poziția în căutările ulterioare.

3. Algoritmii rețelelor de socializare favorizează la rândul lor, postările care provin de la conturi cu mulți fani (sau prieteni) și cele care trezesc cât mai multe reacții (like-uri sau comentarii). Popularitatea conturilor poate, pe piața gri, să fie crescută artificial, după cum pot fi suplimentate artificial și numărul „like-urilor” și a comentariilor pentru mesaje specifice. Targetarea granulară a grupurilor pentru diseminarea unui mesaj specific contribuie de asemenea, la multiplicarea organică a reacțiilor stârnite de un anumit conținut.

O mai bună manipulare a emoțiilor

4. Dacă eficiența unei campanii de manipulare stă în nivelul de polarizare pe care îl creează, polarizarea însăși crește din rădăcina supra-simplificării și-a demonizării. Orice explicație simplă a unei situații complexe, care-ți propune un vinovat și un salvator lasă deoparte o mulțime de informații. Este trunchiată și falsă prin omisiune. Stârnește însă reacții emoționale prompte.

Algoritmii rețelelor de socializare facilitează difuzarea acestor mesaje pentru că:

• ridică rankingul postărilor în funcție de numărul reacțiilor generate (like, angry, love, comentarii)
• designul platformelor facilitează lectura postărilor scurte, respectiv, a supra-simplificărilor
• designul platformelor este gândit astfel încât să nu părăsești pagina, așa că reacțiile la o postare sunt aproape întotdeauna înregistrate înainte de lectura articolului distribuit
• peste 90% dintre utilizatori reacționează la postarea care introduce un articol, la titlu și la primele rânduri din snippet, așa că până și articolele corecte pot fi distribuite naiv sau intenționat, ca bază pentru manipulare (interpretarea utilizatorului care distribuie articolul generează reacția, iar nu articolul în sine)

O mai slabă capacitate de documentare

5. Digitalul permite un flux de publicare de 24 din 24 de ore. Tehnologiile de tipărire influențau procesul de documentare și relațiile dintre competitorii media. Ziarele ieșeau de sub tipar dimineața, găzduind un conținut creat și completat pe tot parcursul zilei. Cele mai puternice știri erau difuzate preponderent în același timp, de toate publicațiile care documentau aceleași subiecte.

În prezent, o informație publicată de o agenție media ajunge, în medie, să fie preluată de altele într-un interval de 5 – 25 de minute. Asta înseamnă timpi inexistenți sau mult mai scurți pentru documentarea subiectelor, pentru verificarea acurateții și completarea lor. Fluxul continuu de publicare amplifică propagarea unui mesaj, dar anulează diversitatea unghiurilor de abordare.

La rândul lor, consumatorii media devin incapabili să mai verifice eficient informația din mai multe surse, deoarece peisajul mediatic devine monoton, prezentând aceeași informație în majoritatea publicațiilor.

Un efect automat de propagandă

6. Propaganda a presupus dintotdeauna inundarea canalelor de comunicare cu același discurs, respectiv, aceeași explicație pentru o anumită situație. În felul acesta, o singură explicație capătă monopolul asupra înțelegerii colective, într-o societate.

Din pricina monotoniei peisajului mediatic, în care informațiile sunt mai curând redistribuite, decât completate, consumatorii media sunt învăluiți de aceeași retorică, chiar dacă accesează mai mulți producători de conținut.

Ce-au de spus editorii civici

Pentru că fenomenul știrilor false este alunecos, nu există soluții complete sau lipsite de efecte negative. Legislația actuală protejează împotriva defăimării și, respectiv, împotriva minciunii în domeniul publicitar. O lege protejează reputația, alta, acuratețea reclamelor. Niciuna nu este concepută să protejeze societatea împotriva manipulării. Un asemenea proiect legislativ ar avea consecințe profund negative, limitând libertatea de expresie.

Editorii civici au căutat soluția plecând de la cauza căderii în manipulare.

Deoarece polarizarea –  radicalizarea valorilor personale și demonizarea unui grup social sau a unei persoane – dau eficiența unei campanii, cu toții au găsit în toleranță și-n educarea empatiei o soluție pentru diminuarea vulnerabilității la manipulare.

Au propus, așadar, introducerea a noi secțiuni în ABCivic, abecedarul puterii cetățenești:

Una dintre ele ține de igienă emoțională – cum evităm ura antrenându-ne capacitatea empatică:

• exerciții de expunere la conținuturi manipulatoare pentru a ne desenzitiviza emoțional, la fel ca în cazul fobiilor;
• grile și exerciții pentru deprinderea unor atitudini constructive în dezbaterile personale (cum înlocuim nevoia de-a convinge și „de-a avea dreptate” cu nevoia de-a găsi parteneri pentru o mai bună înțelegere a stuației)

Altă secțiune, derivată din prima, ține de igiena comunicării: cum evităm conflictele interpersonale la care ne predispune spirala manipulării.

Toți editorii civici au pledat pentru educație:

oți editorii civici au pledat pentru educație:

• Ore de alfabetizare media în școli și licee
• Campanii de conștientizare și dezbateri despre manipulare

Au identificat un set minimal de interacțiune cu un conținut media, astfel încât să-l metabolizăm cu cât mai puține efecte secundare:

• Să verificăm dacă produsul media răspunde la întrebările: cine, ce, când, unde, de ce
• Să verificăm dacă sursele citate sunt idependente (dacă toți actorii citați fac parte, de exemplu, din aceeași echipă, atunci este foarte probabil ca informațiile furnizate să le reflecte poziția și interesele comune)
• Să verificăm telefonic sau prin cereri de informare în baza legii 544 acuratețea informațiilor. În prezent, puțini cetățeni sună prefectul, primarul sau managerul unui spital pentru a verifica personal veridicitatea unui conținut media.

VA URMA:  Capitolul despre știri false și manipulare este în construcție. Sâmbătă, 3 noiembrie, între orele 11.00 – 14.00 te așteptăm la Muzeul Municipal, cu un alt capitol din ABCivic. Vom vorbi despre cum se construiește o campanie civică și vom lucra în grupuri, să punem fundațiile unor campanii alese după pofta participanților.

Înscrie-te aici și fii editorul nostru civic. Vom absorbi feedback-ul tău și-l vom integra în ABCivic – abecedarul de împuternicire cetățenească.